Alăptatul - mai mult decât hrană - Partea 1 / 02.08.2014

Veröffentlicht am 1. Januar 2021 um 11:11

Alăptatul - mai mult decât hrană: Partea I: Bonding și primul alăptat.

 

În cultura noastră, alăptatul este încă adesea întâlnit dar există un "trend" negativ (din punctul meu de vedere), care are efecte negative asupra acestui comportament natural. Am senzația că din ce în ce mai multe mame, se lasă influențate de politica occidentală și încep încet, încet să uite cât de importantă este modalitatea aceasta naturală de a hrăni copiii (nu doar cu lapte ci cu tot ce au nevoie pentru a se putea dezvolta armonios!).

 

Pentru a readuce în conștiință avantajele alăptatului la piept și pentru a face cunoscute și rezultatele ultimelor cercetări în domeniu, m-am hotărât să sintetizez câteva informații pe această temă.

 

Pentru că este un domeniu amplu,  voi împărți informațiile în mai multe parti, prima referindu-se la Bonding și la cât de importante sunt primele ore de viață ale copilului și implicit prima "masă". In a doua parte scriu despre alăptat ca forma naturală de hrană vie pentru prunc.

Primul contact dintre părinți și nou-născut, fără influența factorilor externi, este deosebit de important pentru punerea bazelor unei relații strânsese și de durată. Studii științifice arată că, întreruperea perioadei de Bonding prin rutina spitalului / maternității / clinicii, are consecințe negative atât asupra succesului în alăptat și a duratei alăptatului, cât și asupra stării copilului și al comportamentului grijuliu al mamei.

Cuvântul "Bonding" vine de la substantivul englez "bond", care înseamnă "legătură". A fost preluat în multe limbi în varianta originară și exprimă procesul de creare al legăturii emoționale dintre părinți și nou-născut. Mama și tata se îndrăgostesc de-a dreptul de puiul lor, iubirea aceasta constituind baza relației de mai tarziu. Această îndrăgostire este influențată printre altele și de un coctail de hormoni produși în general doar  în timpul nașteriidintre care cel mai important de menționat este oxitocina.

 

Dragostea față de copil și legătura copilului de părinți sunt absolut necesare pentru siguranța și dezvoltarea integră și sănătoasă a copilului. Iubirea față de copil nu se instalează la toate mamele imediat după naștere. Legătura interioară cu copilul este mai mult un proces, ce este adesea influențat de factori externi și experiențele trăite.

 

Legătura mamă - copil este cea mai importantă din viața noastră,  aceasta influențând adesea toate celelalte legături pe care le avem de-a lungul vieții. Hormonul iubirii, oxitocina, care in prima oră după naștere atinge concentrațiile cele mai mari, ajută mama, (și după cele mai noi studii chiar și tații), să se îndrăgostească de copil. Factori ca: contactul pielii, privitul în ochi, mişcări de căutare,  scâncete și vocea mamei, susțin procesul de legare, în special când există și mult timp la dispoziție intr-o sferă cât mai privată. Despărțirea copilului de mamă trebuie să aibe motive foarte bine întemeiate.

 

Am citit mai de mult, din păcate nu îmi mai amintesc în ce carte, că atunci când copilul e luat de la mamă imediat după naștere, chiar și pentru un timp relativ scurt, pornește în mamă un proces hormonal, asemănător celui care îl trăiesc mamele care au pierdut copiii. Adesea ele pierd și laptele în decursul câtorva zile, legătura emoțională fiind și ea mai greu de restabilit. Chiar și băița nou-născutului ar trebui amânată pe următoarea zi, mai ales că, resturile de grăsime de pe pielea și capul nou-născutului, sunt deosebit de benefice pentru acesta.

 

Și alăptatul joacă un rol foarte important în formarea și stabilirea legăturii mamă - copil.

Desigur că avantajele sunt mult mai multe. Alăturat desfașor o (mică) listă a beneficiilor alăptatului la sân:

1.  mama își vede pruncul activ și are un sentiment de siguranță că totul funcționează așa cum trebuie. 
2. Susține restrângerea rapidă a uterului
3. Reflexul de supt al copilului este foarte intens
4. Suptul stimulează producția de hormoni de creștere tip prolactină, care întărește instinctele materne si producția laptelui
5. Copilul primește colostru (primul lapte), care conține deosebit de multe elemente ce ajută la dezvoltarea sistemului imunitar, al pereților intestinelor și al florei intestinale, ajutând și la imunizarea și scăderea riscului de alergii al copilului. 
6. Colostrul conține și foarte multe minerale și vitamine, alături de grăsimi esențiale și proteine. 
7. Enzimele din prelapte susțin digestia, producția de hormoni, culturile de bifidus și opresc înmulțirea bacteriilor nocive din intestine
8. Colostrul ajută la eliminarea primului scaun și scade riscul icterului la copii
9. Nou-născutul intră în contact cu microbii mamei, ceea ce îi crește imunitatea în siguranță (datorită colostrului)
10. Prin supt este stimulată si producția de lapte

 

Părinții care pot trăi faza de început (de bonding), fără să fie deranjați, se simt, și chiar sunt, mai competenți și mai siguri pe ei. Sunt mai încrezători în propria persoana, fiind adesea și mai atenți în comportamentul față de nou-născut. Iar prima oră este în general decisivă.

 

Câteva sfaturi din experiența moașelor:

○ la probleme ușoare, de acomodare a bebelușului la mediu după naștere, cea mai eficientă metodă de stabilizare este contactul direct cu pielea mamei și căldura emanată de aceasta

○ dacă sunt necesare cusături ale anusului mamei după naștere, cel mai bun loc de așteptare pentru copil este pe burtica acesteia, piele pe piele

○ după cezariană, imediat ce mama se simte in stare, trebuie creată posibilitatea de contact direct (piele pe piele!) cu bebelușul

○ în cazul în care bebelușul trebuie luat de lângă mamă (dus în alt salon sau spital) este absolut necesar ca mamei să i se dea ocazia să aibe un prim contact cu nou-născutul. Să i se ofere o poză cu copilul și sa se organizeze cât se poate de repede următoarea întâlnire.

 

Literatură:

Klaus/ Kennell: Der erste Bund fürs Leben, Hamburg Rowohlt 1997.

Nancy Mohrbacher / Julie Stock: Handbuch für die Stillberatung. 2000, La Leche Liga Deutschland e.V.

 

Sursa:

Österreichische Hebammenzeitung,
Nr. 1/03, din Februarie 2003 sintetizat de site-ul www.rabeneltern.org 
( http://www.rabeneltern.org/index.php/wissenswertes/stillen-wissenswertes/1134-bonding-und-erstes-stillen ).

Traducerea liberă a unor idei cu permisiunea redacției Rabenetern.

 

Articol revizuit in 2020

(C) Mihaela Ciobotaru