Cezariană, epidurală sau totuși naștere naturală?
Iată că ajung să scriu și despre tipurile de nașteri din perspectiva procesului în sine. În următoarele rânduri vorbesc despre cezariană, epidurala și nașterea naturală. Lectură plăcuta.
Aaa... Și pentru că articolele despre naștere sunt destul de lungi, intenționez să fac și o înregistrare video sau audio.
O cezariană e mai ușoară decât o naștere naturală?
Acesta este un mit destul de des întâlnit mai ales printre mămicile tinere. Datorită faptului că ne îndepărtam din ce în ce mai mult de natură, începem să uităm a avea încredere în noi, în instincte și chiar în mersul natural al lucrurilor. Nevoia de control, nevoia de a arăta mereu impecabil pentru a fi iubite, sentimentul poate chiar de silă sau teama de durere împing din ce în ce mai multe mame spre decizii care, la prima vedere par mai puțin riscante.
De cele mai multe ori nu ți se spune la timp ce înseamnă de fapt o operație de cezariana. Avem sentimentul că mergem la clinica facem un mic somn de înfrumusețare și ieșim din clinica la fel de proaspete și frumoase că atunci când am intrat, fară a trebui să ne strofocam sau să suferim vre-un pic. Decizia de a avea un copil vine implicit și cu deschiderea către străduință.
Viața cu un copil nu vă mai fi aceeași ca înainte de sarcina. Dacă dorești să te dedici ființei care crește în pântecul tău, trebuie să preiei responsabilități, să o hrănești, să o porți, să îi satisfaci nevoile, să te pui pe planul doi câțiva ani pentru a-i putea oferi o bază solidă pentru viața pe care o începe. Înseamnă dezvoltare personală, gânduri, griji, nopți nedormite și multă, multă responsabilitate. Dar în același timp și multă, multă satisfacție. Și pledez pentru împuternicirea mămicilor. Dacă ar fi trebuit să naștem dormind, cu siguranță Dumnezeu ne-ar fi creat așa. Procesul nașterii este, după cum am spus mai sus, un proces în care ne descoperim puterile interioare și legătura cu Divinul. Întrăm în ritmul naturii o dată cu travaliul dar apropierea de puterile interioare începe cu mult înainte, din prima clipă de sarcină. Trupul se schimbă. Se modifică 9 luni de zile pentru a se pregăti expulzării finale. Ligamentele devin mai flexibile, corpul se împlinește, sarcina întărește mușchii și burtica se antrenează încă din luna a 5a, fară că noi să putem influența asta, pentru contracțiile din timpul travaliului. Corpul eliberează tot felul de substanțe și hormoni pentru a înăbuși senzația de durere (cel mai natural antianalgezic existent) și a crește sentimentul de fericire și de legare de copil. Copilul de asemenea se pregătește, se întoarce, se odihnește înainte de naștere. Toate au un scop și un ritm. Și toate sunt făcute pentru că procesul să se poate desfășură în condițîi optime. Pregătirea psihică a mamei este foarte importantă. Dar mai importantă e maturizarea interioară. E că un examen pentru care corpul s-a antrenat enorm o perioadă semnificativă de timp. Când ceva nu funcționează cum trebuie, de obicei, cauza se găsește în factori externi: întreruperea procesului natural prin mutarea mamei, prin deranjarea permanentă a ei, prin întreruperea concentrației ei, prin privarea corpului de substanțe nutritive absolut necesare în timpul sarcinii, prin neinformarea sau dezinformarea mamei, etc.
Știai că la operația cezariană riscul pentru mamă (și chiar și pentru prunc) este după unele surse mai mare decât la o naștere naturală? O operație cezariană este o operație abdominală majoră cu risc de leziuni ale altor organe, tulburări de vindecare a rănilor, infecțîi, tromboze, aderențe și probleme cicatriciale. Nu poți căra pruncul în primele zile după naștere până rana nu se închide. Durerile sunt în general mai mari și permanente (în timpul travaliului trupul face pauze de la durere în care unele femei nu simt absolut nici un disconfort) și cele mai multe mame trebuie să ia medicamente. Deci pe lângă doza enormă de medicamente pe care pruncul o primește cu puțin înainte de naștere, mai primește o doză și după naștere prin alăptat. Rinichii și ficatul lui trebuie să lucreze suplimentar pentru a curăța corpul sau micuț.
În plus Bondingul poate fi enorm perturbat. Dacă cezariana se face sub anestezie totală, mama nici nu își vede imediat pruncul născut. Ci abia după ce acesta este trecut prin câteva mâini, spălat și parfumat, uneori chiar și după ce a fost "hrănit" cu prima masă de o soluție de zahăr cu biberonul, apoi existând adesea probleme de lactație pentru că pruncul crede că sfârcul mamei e de fapt un plastic și nu are dorință de a apuca de pieptul mamei.
Copiii născuți prin cezariană au riscul de adezvolta alergii și infecții cu până la 50% mai mare! Presiunea mecanică din timpul nașterii normale/naturale forțează lichidul amniotic să iasă din plămânii bebelușilor, ceea ce are un efect pozitiv asupra căilor respiratorii. La nașterea pe calea vaginală, copiii absorb și microbiomul local. Raportul de amestecare a germenilor de ajutor are un efect pozitiv asupra florei intestinale a copiilor, ceea ce îi face mai puțin sensibili la boli.
Știai că un travaliu nu poate porni fară eliberarea unui coctail de hormoni pornit de la copil? În timpul unei operațîi cezariene, copilul este aruncat în lume fără avertisment, deoarece nu există eliberare de hormoni de stres iar el nu se poate adapta la fel de ușor la mediu. Mulți copii sunt slabi după o operație cezariană, au probleme cu respirația și glicemia. De asemenea, trebuie să fie de trei ori mai des în unitatea de terapie intensivă decât copii născuți vaginal. Moașele spun că după o operație cezariană, copiii țipă mai mult și nu reușesc să se calmeze atât de ușor. Poate că este prea devreme pentru ei, ei nemaiavand ocazia să influențeze începutul travaliului.
Copiii născuți prin cezariană sunt alăptați mai rar: mamele sunt slăbite după procedura și laptele vine mai târziu. Statisticile arată că mamele care au năsut prin cezariană preferă să nu mai nască o a doua oara. Operația poate rămâne în amintire că o experiență neplăcută și, în aproximativ o treime din cazuri, vindecarea defectuoasă a operației, favorizează sterilitatea mai târziu.
Și cum e cu epidurala?
Multe femei nasc cu anestezie epidurală (în germană presurtata cu literele PDA). Femeia însărcinată este anesteziată cu o seringă la nivelul coloanei vertebrale și suferă doar dureri ușoare în timpul travaliului și nașterii. În primul rând mi se pare destul de dificil să ai încredere în propriile forțe ca mamă atunci când ești ajutată să naști. Neavand control asupra mușchilor nici nu mai ai putere suficientă să poți expulza copilul astfel că adeseori doctorii și asistentele sunt nevoiți să împingă copilul afară apăsând puternic pe burtă. Pe lângă faptul că și injecția în sine este dureroasă sau cel puțin neplăcută, ea începe să își facă efectul cam după 20 de minute. De altfel nici nu se face din prima clipă de contracții. Astfel cea mai lungă parte a travaliului a trecut deja când aceasta este făcută. În cazul în care nu se lasă timp pentru desfășurarea proesului de naștere, epidurala se combină cu medicamente de grăbire a travaliului. Evident o porție bună de medicamente, ce o primește și copilul înainte de a veni pe lume. Folosirea unor astfel de medicamente mi se pare un atentat la sănătatea mamei dacă nu este vorba de cazuri de absolută necesitate. Din proprie experiență pot spune că durerea resimțită sub astfel de medicamente este cu mult mai intensă pentru că nu mai dau corpului timpul necesar pentru acomodarea treptata la intensitatea durerii.
Unele din efectele adverse a epiduralei pot fi: Este posibil să vă simțiți amorțit și / sau să aveți o senzație de arsura în timpul anesteziei. Forța musculară poate fi, de asemenea, afectată. Prin urmare, majoritatea femeilor trebuie să se întindă în timpul epiduralei, ceea ce le poate face pe multe să se simtă inconfortabil și neajutorate. Uneori, tensiunea arterială scade. Unele femei se plâng, de asemenea, de dureri de cap, iar greața poate apărea și că reacție alergică la anestezic. Doar în cazuri foarte rare, au fost înregistrate efecte secundare grave, cum ar fi afectarea nervilor sau meningita.
Nașterea este dureroasă, dar majoritatea femeilor (adică mii și milioane!) trec prin durerea travaliului surprinzător de bine. Acest lucru se datorează și faptului că organismul secretă hormoni în timpul procesului de naștere care fac durerea mai suportabilă. Moașele au adesea analgezice homeopatice la îndemână pentru a ajuta daca mama își dorește asta. Tehnicile de respirație care se practică în pregătirea nașterii pot, de asemenea, ameliora durerea. Tot mai multe femei încearcă, de asemenea, anumite tehnici, cum ar fi hypnobirthing, pentru a fi mai bine pregătite pentru travaliu. Frica de prima naștere este ceva complet natural și normal, la urma urmei este o situație absolut excepțională. De aceea este recomandabil să ai o discuție informativă cu moașa sau ginecologul despre o epidurală sau în general despe metode alternative de ameliorare a durerilor. La urma urmei, indiferent dacă dorești, sau dacă, intr-adevar trebuie să ți se administreze un PDA, decizia va fi luată doar în sala de nașteri. În ultimul timp apar din ce în ce mai multe critici conform cărora femeile sunt împinse/convinse prea repede să aibă o epidurală . Nu ar trebui să te lași manipulata. Dacă nu dorești un PDA și comunici asta foarte clar, nu poți fi bligata să primești un PDA. În cazul acesta, voința pacientului este pe primul loc. În funcție de cine te însoțește la naștere (tată copil, soră, iubită, moașă), ar trebui să clarifici cu ei exact dacă dorești să soliciți un PDA sau daca nu. Astfel, poți avea un avocat în sala de naștere care să te poată sprijini în timp ce tu te concentrezi pe naștere.
Și încă o remarca: în Germania există încă și posibilitatea de a naște în case de nașteri. Daca te interesează să naști într-o atmosfera mai familiala dar totuși ți-e teama să naști acasă, casa de nastei (Geburtshaus) poate fi o alternativă cu adevărat atractivă. Și spitalele, și casele de nașteri organizează seri informaționale în care poți cunoaște și simți live atmosfera de acolo. Poți pune întrebări despre desfășurarea procesului și poți alege ce tip de naștere dorești (în picioare, în apă, ciuciulica, pe scaun de nașteri, etc). Pentru că situația în care ne aflăm îngreunează viață tuturor este recomandabil să vorbeșți din timp cu casa aleasa (cu câteva luni bune înainte de termenul nașterii) și eventual să rezervi un loc, pentru a nu avea surpriza de a nu mai exista sali libere sau de a nu mai primi loc la termen.
Si cum e pana la urma cu nasterea naturala?
De ce să naști natural? Nașterea naturală este primul sentiment copleșitor de realizare comună pentru mamă și copil. Creează o legătură strânsă, promovează sănătatea și alăptarea și are numeroase alte beneficii.
Studiile științifice arată că în timpul și după nașterea naturală apar mai puține complicații, adică mamele și copiii sunt mai sănătoși în general. Interacțiunea complexă a diverșilor hormoni are ca scop parcurgerea procesului de nastere a mamei și a copilului cât mai sigur posibil. Procesele fiziologice din corpul mamei în timpul travaliului facilitează nașterea și pregătesc copilul nenăscut pentru viața din lumea exterioară: Hormonii naturali funcționează într-un mod țintit și fără efecte secundare. Copilul nenăscut este mai bine protejat datorită stimulării hormonale naturale. Hormonii eliberați de corpul mamei în timpul travaliului îndeplinesc funcții importante. De exemplu, promovează metabolismul copilului, accelerează maturitatea pulmonară, întăresc comportamentul de legătură și încep fluxul de lapte. De altfel, creierul mare, dominant, care gândește analitic, este, ca să spunem așa, „dezactivat” de hormonii proprii ai corpului, iar senzația de durere este semnificativ redusă. Femeia care naște este complet cu ea însăși, complet concentrată, corpul ei funcționează instinctiv.
Nașterea naturală facilitează prima respirație a nou-născutului. La aceasta contribuie atât contracțiile travaliului, cât și mecanica nașterii vaginale, care stimulează copilul mecanic și senzual. Deoarece vine în contact cu flora vaginală maternă de protecție în timpul călătoriei sale prin canalul de naștere, nou-născutul are un sistem imunitar mai sănătos (vezi și filmul „Microbirth”)
Oxitocina „hormonul iubirii”, care este eliberată de mamă în timpul nașterii naturale, promovează o legătură strânsă între mamă și copil, stimulează fluxul de lapte și o ajută să alăpteze copilul. Alăptarea, pe de altă parte, întărește sistemul imunitar al copilului, susține regresia uterului, întărește legătura dintre mamă și copil, și sentimentele de fericire prin hormonii eliberați (deci mai puțin „baby blues” și depresia postpartum) și reduce riscul matern de cancer mamar.
Mama își revine mai repede. La scurt timp după naștere, este capabilă să-și îngrijească copilul independent și fără durere. Nașterea naturală promovează sănătatea mamei și a copilului pe termen scurt și lung. Anumite complicații precum cicatricile sau problemele de fertilitate sunt mai puțin frecvente în sarcina ulterioară după o naștere naturală.
Nașterea vaginală reduce riscul de a dezvolta cancer de col uterin; Cancerul de sân este, de asemenea, mai puțin frecvent la femeile care au alăptat.
Femeia procesează mai bine nașterea, deoarece este implicată activ în ceea ce se întâmplă. În timpul nașterii naturale, fiecare femeie se depășește pe ea însăși și este conectată într-un mod unic cu propria sa putere feminină.
Si la final definitia oficiala a nasterii naturale (natural birth):
Nașterea începe de la sine (Goer și colab. 2007)
Mișcare în timpul nașterii și schimbarea pozițiilor nașterii (Enkin și colab. 2000)
Îngrijirea continuă a moașei în timpul nașterii (Hodnett, Gates, Hofmeyr și Sakala 2003)
Dacă intervenții, atunci numai cele care sunt necesare din punct de vedere medical; fără incizie perineală de rutină (Goer și colab. 2007)
Medicație pentru durere da, dar nu opiacee și nu anestezie epidurală (PDA)
Poziția activă de naștere fără faza de presare forțată, adică nu pe spate (Enkin și colab. 2000)
Mama și copilul rămân împreună fără întrerupere (Enkin et al. 2000)
Definitia se bazeaza pe:
- Enkin M, Keirse M, Neilson J, Crowther C, Duley L, Hodnett E, et al. New York: Oxford University Press; 2000. A guide to effective care in pregnancy and childbirth.
- Henci Goer, Mayri Sagady Leslie, Amy Romano, „Step 6: Does Not Routinely Employ Practices, Procedures Unsupported by Scientific Evidence: The Coalition for Improving Maternity Services” J Perinat Educ. 2007 Winter; 16(Suppl 1): 32S–64S. doi: 10.1624/105812407X173182.
Numai iubire!