Sănătatea microbiomului intestinal joacă un rol crucial în menținerea unui sistem imunitar puternic, iar probioticele naturale pot susține acest echilibru delicat. Microbiomul este format din trilioane de microorganisme care trăiesc în tractul digestiv și care sunt responsabile nu doar de digestie, ci și de sănătatea generală a organismului, inclusiv de răspunsul imunitar.
Astfel că, nu aveam cum sa nu scriu si despre acest subiect atât de important. Când am început cercetarea și am început să pun pe pagina virtuală gândurile și cunoștințele mele, am realizat repede că nu este un subiect care poate fi descris în câteva cuvinte. Dar am încercat să sintetizez informațiile cât de mult, în același timp păstrând țelul de a prezenta cât mai multe aspecte ale acestei teme.
Ce este microbiomul si ce legătură are acesta cu sistemul imunitar?
Deși între timp aproape toată lumea a auzit ce este microbiomul, doresc să explic încă o dată pe scurt despre ce vorbim:
Microbiomul se referă la totalitatea microorganismelor care trăiesc în interiorul și pe suprafața corpului uman, în principal în intestin. Acesta este format din bacterii, viruși, ciuperci și alți microbi, care trăiesc în simbioză cu corpul nostru și joacă un rol vital în menținerea sănătății.
Știai că microbiomul nostru cântărește intre 1 și 2 Kilograme (la un adult sănătos) și că al nostru corp conține mai mult ADN străin (de la bacterii/ ciuperci/ paraziți, etc) decât uman? hmmm... Înseamnă ca suntem mai mult bacterii decât oameni? ;-)
Revenind:
Andreas Kalcker, (a cărui carte "Sănătate interzisă" merita răsfoită de toți locuitorii planetei, mai ales in aceste timpuri cu pandemii recurente) este un cercetător cunoscut pentru perspectivele sale neconvenționale asupra sănătății. El abordează ideea că microorganismele nu sunt în mod absolut „bune” sau „rele”, ci mai degrabă oportuniste. El sugerează că microbii, în special bacteriile și virușii, își schimbă comportamentul în funcție de mediul în care se află și de starea corpului gazdei. Conform acestei perspective, atunci când corpul este într-o stare de echilibru și sănătate, microorganismele pot coexista în mod pașnic și chiar susțin funcții esențiale. Dar, când mediul devine propice (din cauza disbiozei, inflamației sau unui sistem imunitar slăbit), microorganismele pot deveni patogene sau oportuniste, cauzând boli.
Rezonez cumva cu această perspectivă, de aceea voi evita să categorisesc microorganismele din noi, in "bune" si "rele".
Care este legătură microbiomului cu sistemul imunitar?
Majoritatea dintre noi știm că există o legătură extrem de importantă între microbiom și sistemul imunitar. Totuși doresc să trec în revistă următoarele aspecte ale acestei legături atât de importante:
- Microbiomul intestinal acționează ca o primă barieră împotriva agenților patogeni. Un microbiom sănătos ajută la împiedicarea bacteriilor oportuniste să colonizeze intestinul, menținând echilibrul în ecosistemul bacterian.
- Microbiomul comunică direct cu celulele imunitare și ajută la reglarea răspunsului imun.
Bacteriile din intestin produc molecule și metaboliți care influențează activitatea celulelor imunitare. Unele microorganisme stimulează producția de citokine antiinflamatoare și reduc producția de citokine pro-inflamatoare. Aceste procese ajută la reglarea răspunsului imun, prevenind inflamațiile excesive.
- Bacteriile din intestin produc acizi grași cu lanț scurt (SCFA), cum ar fi butiratul, care au efecte antiinflamatorii și susțin sănătatea barierei intestinale.
SCFA joacă un rol crucial în întărirea barierei intestinale, prevenind permeabilitatea intestinală (leaky gut) și astfel protejând sistemul imunitar de o supraîncărcare toxică și de inflamații sistemice.
- Un dezechilibru în microbiomul intestinal, cunoscut sub numele de disbioză, a fost asociat cu diverse afecțiuni autoimune și inflamatorii, cum ar fi boala Crohn, diabetul de tip 1 și artrita reumatoidă.
Având în vedere, că microbiomul se află peste tot, nu doar in intestin, el comunică, în mod constant, nu doar cu sistemul imunitar dar și cu creierul, prin mai multe mecanisme complexe. Legătura dintre microbiom si creier este cunoscută sub numele de axa intestin-creier și joacă un rol esențial în menținerea sănătății generale.
Microbiomul și comunicarea cu creierul (axa intestin-creier)
Comunicarea dintre intestin și creier este bidirecțională și implică mai multe căi:
• Sistemul nervos enteric (SNE): Intestinul este adesea numit „al doilea creier” datorită prezenței unui sistem nervos propriu, cunoscut ca sistemul nervos enteric. Acesta conține milioane de neuroni care comunică direct cu creierul prin intermediul nervului vag, influențând dispoziția, starea de bine și funcțiile cognitive.
• Producția de neurotransmițători: Bacteriile intestinale produc neurotransmițători, precum serotonina (aproximativ 90% din serotonina corpului este produsă în intestin), dopamina, și GABA, care influențează starea emoțională și procesele cognitive. Dezechilibrul microbiomului poate afecta nivelurile acestor neurotransmițători, având un impact asupra dispoziției și sănătății mentale.
• Influența asupra inflamației: Microbiomul joacă un rol important și în reglarea inflamației sistemice, inclusiv în creier. Inflamația cronică, cauzată de un microbiom dezechilibrat, poate afecta funcțiile cognitive și poate crește riscul bolilor neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer sau depresia.
• Metaboliți bacterieni și hormonii de stres: Microbiomul influențează secreția de cortizol, hormonul stresului, prin modificarea răspunsului la stres al organismului. De asemenea, bacteriile intestinale pot genera metaboliți care influențează funcționarea sistemului nervos central.
Disbioza și vulnerabilitatea la infecții
Există o teorie conform căreia lipsa unor bacterii specifice din microbiom, cum ar fi anumite specii de streptococi, poate contribui la vulnerabilitatea în fața infecțiilor recurente. Aceasta este parte dintr-o înțelegere mai largă a disbiozei, adică a dezechilibrului microbiomului intestinal sau al altor microbiomi ai corpului, care poate perturba imunitatea locală și sistemică.
În mod normal, microbiomul conține o combinație echilibrată de bacterii care trăiesc în armonie. Anumite bacterii, chiar și cele din genul Streptococcus, pot fi parte din microbiomul sănătos, fără a cauza infecții. De exemplu, Streptococcus salivarius este o bacterie benefică care trăiește în cavitatea bucală și care ajută la prevenirea colonizării patogenilor dăunători.
Posibilele legături între lipsa bacteriilor și infecțiile recurente:
- Când lipsește un tip specific de bacterie benefică din microbiom, aceasta poate deschide calea pentru colonizarea de către bacterii patogene, cum ar fi Streptococcus pyogenes, responsabil de infecțiile de gât și alte infecții streptococice. Într-un microbiom echilibrat, bacteriile benefice concurează cu bacteriile patogene pentru spațiu și resurse, prevenind astfel infecțiile.
- În anumite cazuri, după o infecție streptococică, un tratament agresiv cu antibiotice poate elimina și bacteriile necesare, ceea ce lasă organismul vulnerabil la reinfecții. De aceea, unele persoane pot experimenta infecții recurente cu streptococ. Dacă bacteriile benefice nu sunt restaurate corect în microbiom, pot apărea probleme de acest tip.
- În unele cazuri, s-a sugerat că suplimentarea cu probiotice, inclusiv probiotice specializate pentru gură și gât (cum ar fi anumite specii de Streptococcus salivarius K12), poate ajuta la prevenirea infecțiilor recurente prin refacerea echilibrului microbiomului din gură și faringe.
Disbioza și legătura dintre absența unor bacterii benefice și vulnerabilitatea la infecții sunt încă domenii de cercetare în cadrul medicinei funcționale. Dar primele rezultate și concluzii par foarte plauzibile și merită urmărită evoluția acestor cercetări.
Legătura dintre inflamație și sănătatea microbiomului
Așa cum afirmă și Gary Brecka, inflamația cronică poate fi cauzată de deteriorarea barierei intestinale, care permite pătrunderea toxinelor în fluxul sanguin.
Această inflamație constantă afectează nu doar imunitatea, ci accelerează și îmbătrânirea, contribuind la apariția bolilor degenerative, precum diabetul, bolile cardiovasculare și chiar cancerul. Brecka și gastroenterologul Dr. Bulsiewicz pun accent pe necesitatea protejării barierei intestinale pentru a preveni declinul sistemului imunitar și inflamația cronică.
Microbiomul are o legătură strânsă cu inflamația silențioasă
(sau inflamația cronică de grad scăzut / Silent inflamation).
Inflamația silențioasă este o stare în care corpul suferă de o inflamație constantă și persistentă, dar fără simptome vizibile, ceea ce poate duce, în timp, la apariția unor boli cronice, cum ar fi diabetul, bolile cardiovasculare și chiar cancerul.
Disbioza poate afecta integritatea barierei intestinale. Când bariera intestinală este compromisă, apare fenomenul de leaky gut (intestin permeabil), prin care toxine, bacterii și fragmente alimentare nedigerate trec în circulația sanguină. Această situație activează sistemul imunitar și induce inflamații silențioase în corp, activând deseori și procese autoimune.
Microbiomul produce o serie de substanțe, inclusiv acizi grași cu lanț scurt (cum ar fi butiratul) și alte molecule antiinflamatorii. Într-un microbiom sănătos, aceste substanțe reduc inflamația. În disbioză, producția lor scade, iar bacteriile dăunătoare eliberează lipopolizaharide (LPS), care sunt molecule proinflamatorii ce pot declanșa răspunsuri imune și inflamații cronice.
Un microbiom echilibrat ajută la reglarea răspunsului imun, prevenind reacțiile inflamatorii excesive. În lipsa bacteriilor benefice, sistemul imunitar poate deveni hiperactiv, ceea ce duce la inflamație cronică. Aceasta este o caracteristică esențială a inflamației silențioase, care poate trece neobservată, dar care provoacă daune în timp.
Inflamația silențioasă a fost corelată cu afecțiuni precum boala Crohn, artrita reumatoidă, și obezitatea – toate acestea fiind asociate și cu un microbiom dezechilibrat. Studiile arată că restabilirea echilibrului microbiomului printr-o dietă bogată în fibre, probiotice și prebiotice poate reduce inflamația cronică.
Probioticele și Prebioticele – Eroii intestinali
Probioticele și prebioticele sunt ambele esențiale pentru sănătatea intestinală, însă au roluri diferite în menținerea unui microbiom echilibrat.
Iată care este diferența:
1. Probioticele:
- Ce sunt: Probioticele sunt bacterii vii benefice care susțin sănătatea microbiomului intestinal. Aceste microorganisme ajută la echilibrarea florei intestinale, prevenind creșterea excesivă a bacteriilor dăunătoare și sprijinind funcționarea normală a sistemului digestiv și imunitar.
- Surse naturale: Alimentele fermentate, cum ar fi iaurtul, chefirul, varza murată, murăturile, kimchi și misoul, sunt surse naturale de probiotice
- Cum funcționează: Probioticele se instalează în intestin și acționează ca o barieră împotriva bacteriilor patogene, sprijinind în același timp funcțiile imunitare și digestive.
2. Prebioticele:
- Ce sunt: Prebioticele sunt fibre alimentare care hrănesc bacteriile din intestin. Spre deosebire de probiotice, acestea nu sunt organisme vii, ci sunt compuși care stimulează creșterea și activitatea bacteriilor benefice deja existente în microbiomul intestinal.
- Surse naturale: Prebioticele se găsesc în alimente bogate în fibre, cum ar fi ceapa, usturoiul, bananele, sparanghelul, cicoarea, anghinarea și multe alte legume în special. Desi am crede, că mâncăm suficiente fibre deseori nu este cazul. Chiar și statisticile arată că majoritatea nu consumă suficiente fibre pentru a menține un microbiom functional și sănătos.
- Cum funcționează: Prebioticele trec prin tractul digestiv fără a fi digerate și acționează ca hrană pentru bacteriile benefice, ajutând la menținerea unui microbiom sănătos și la producerea de metaboliți antiinflamatori, cum ar fi acizii grași cu lanț scurt (SCFA).
Dr. Nuzum menționează că probioticele, împreună cu prebioticele, sunt cheia pentru a îmbunătăți digestia, a reduce inflamația și a sprijini răspunsul imunitar. El nu este singurul care recomandă administrarea de suplimente probiotice de înaltă calitate, cum ar fi cele care conțin Lactobacillus acidophilus și Lactobacillus casei, pentru a restabili echilibrul microbiomului. Majoritatea vocilor consacrate ale medicinei naturale, și între timp chiar și mulți medici alopați au început să recomande suplimentarea cu pre- și probiotice.
Cercetări recente – Testele personalizate ale microbiomului
De-a lungul timpului, a devenit din ce în ce mai evident că personalizarea tratamentelor pentru sănătatea microbiomului este o cheie importanta în susținerea imunității. Scanările personalizate ale florei intestinale devin o practică recomandată pentru a înțelege nevoile specifice ale fiecăruia dintre noi. Probioticele nu sunt chiar un „one-size-fits-all”, iar suplimentarea corectă depinde de starea actuală a florei intestinale, după cum a subliniat si Dr. Bulsiewicz. Intre timp există multe laboratoare care oferă astfel de teste personalizate și au început să devină și accesibile.
Pentru a susține flora intestinală în mod optimal, mai ales prin suplimentarea cu produse specifice, ar avea sens să pornești pe baza unui astfel de screening, pentru a identifica mai pe larg microorganismele care lipsesc sau sunt suprimate.
Eu sunt încă de părere că un supliment de pre- și probiotice este mai valoros pentru sănătate decât lipsa suplimentării.
Mai ales persoanele care au trecut prin tratamente cu antibiotice, profită din punctul meu de vedere (și nu doar al meu) de o repopulare a microbiomului cu ajutorul suplimentelor.
In cazul problemelor cronice, un tratament individualizat poate aduce cu siguranță rezultate mai bune decât suplimentara cu produse standard.
Probioticele cu spori,
cunoscute și sub denumirea de sporebiotics, sunt o formă unică de probiotice care conțin bacterii capabile să formeze spori. Spre deosebire de probioticele tradiționale, aceste bacterii sunt extrem de rezistente la condițiile dure din tractul digestiv, cum ar fi aciditatea stomacului și căldura, ceea ce le face mai eficiente în colonizarea intestinului.
Cum funcționează probioticele cu spori?
• Formarea de spori: Spre deosebire de probioticele tradiționale (cum ar fi Lactobacillus și Bifidobacterium), bacteriile din sporebiotice, precum Bacillus subtilis și Bacillus coagulans, au capacitatea de a forma spori. Sporii sunt structuri rezistente care permit bacteriilor să supraviețuiască în medii neprielnice, inclusiv aciditatea gastrică și temperaturile extreme. Odată ajunși în intestin, sporii „germinează”, transformându-se în bacterii active și benefice.
• Eficiență mai mare: Deoarece probioticele cu spori sunt capabile să treacă de stomac și să ajungă intacte în intestin, ele sunt considerate mai eficiente decât multe probiotice tradiționale. Această rezistență înseamnă că un procent mai mare din bacterii ajung acolo unde sunt necesare, sprijinind colonizarea intestinală și îmbunătățind echilibrul microbiomului.
• Sprijin pentru imunitate și digestie: Probioticele cu spori ajută la restabilirea microbiomului, contribuind la îmbunătățirea digestiei și la întărirea sistemului imunitar. Ele sunt eficiente în reducerea inflamațiilor intestinale și în protejarea barierei intestinale împotriva disbiozei și patogenilor.
Beneficii suplimentare:
1. Durabilitate crescută: Probioticele tradiționale trebuie depozitate de obicei la temperaturi scăzute pentru a-și menține viabilitatea. În schimb, probioticele cu spori sunt extrem de stabile și pot fi stocate la temperatura camerei pentru perioade lungi de timp, fără a-și pierde eficacitatea.
2. Acțiune pe termen lung: Datorită capacității lor de a supraviețui și de a coloniza intestinul, probioticele cu spori oferă beneficii susținute, îmbunătățind sănătatea microbiomului pe termen lung.
Exemple de bacterii din probiotice cu spori:
• Bacillus subtilis: Ajută la digestia proteinelor și stimulează imunitatea.
• Bacillus coagulans: Susține sănătatea digestivă și poate reduce simptomele sindromului de colon iritabil (IBS).
• Bacillus clausii: Oferă protecție împotriva infecțiilor intestinale și sprijină sănătatea microbiomului în timpul tratamentelor cu antibiotice.
Studii și cercetări:
• Un studiu din Journal of Applied Microbiology a arătat că bacteriile din genul Bacillus, precum Bacillus subtilis, sunt foarte eficiente în protejarea și refacerea microbiomului intestinal, fiind capabile să colonizeze intestinul chiar și în condiții adverse .
Probioticele cu spori oferă o abordare inovatoare în menținerea sănătății digestive și a echilibrului microbiomului, fiind extrem de rezistente și eficiente în susținerea sănătății intestinale și imunitare.
Pentru majoritatea persoanelor sănătoase, probioticele cu spori sunt sigure și benefice, dar, ca și în cazul altor suplimente, este important să consulți un medic sau un specialist înainte de a începe utilizarea, mai ales dacă ai afecțiuni preexistente sau un sistem imunitar slăbit.
Recomandări naturale pentru un microbiom sănătos
Pentru a susține un microbiom sănătos și un sistem imunitar puternic, este important să integrezi în dieta ta, dincolo de suplimentarea cu produse specifice următoarele elemente:
- Alimente fermentate: Iaurt, murături, varză murată sunt bogate în bacterii care îmbunătățesc diversitatea microbiomului.
- Fibre: Consumul de fibre din fructe, legume și cereale integrale este esențial pentru hrănirea bacteriilor intestinale și producerea de acizi grași cu lanț scurt, care combat inflamația.
- Hidratarea și o alimentație echilibrată: Aportul corespunzător de apă și evitarea alimentelor procesate sunt fundamentale pentru sănătatea intestinală.
Sănătatea microbiomului este direct legată de răspunsul imunitar, iar probioticele și prebioticele joacă un rol crucial în menținerea echilibrului necesar pentru o sănătate optimă. Integrarea acestor practici în viața de zi cu zi, alături de ajustări dietetice personalizate, poate contribui semnificativ la susținerea unui sistem imunitar robust și la prevenirea bolilor inflamatorii.
Cum aș putea să trec prin acest subiect fără să aduc în vedere și beneficiile plantelor, în special ale uleiurilor esențiale, asupra microbiomului sau a controlului asupra oportuniștilor. Dar poate dorești să citești și informațiile de mai jos, legate de ce tipuri de bacterii se găsesc în microbiom.
Mai întâi uleiuri:
Există bineînțeles mai multe
uleiuri esențiale care pot susține sănătatea microbiomului,
datorită proprietăților lor antimicrobiene, antiinflamatorii, antifungice și de echilibrare - chiar si a sistemului hormonal. Iată câteva uleiuri esențiale benefice pentru microbiomul intestinal și modul în care acestea acționează:
1. Uleiul esențial de Mentă (Mentha piperita)
Uleiul esențial de mentă are proprietăți antimicrobiene și antiinflamatorii și poate reduce crampele dând o senzație de spațiu. El ajută la reducerea inflamației intestinale și la echilibrarea bacteriilor din intestin, fiind util în cazuri de sindrom de colon iritabil (SCI). Studiile arată că poate reduce balonarea, gazele și alte simptome digestive legate de disbioză. În plus, există informații conform cărora uleiul esențial de mentă poate regla suprapopularea bacteriilor oportuniste din intestinul subțire (SIPO).
• Mod de utilizare: În cazuri moderate, uleiul esențial de mentă poate fi ingerat (prin diluarea în capsule cu un ulei gras comestibil) pentru a sprijini digestia și sănătatea intestinului. Alternativ se poate aplica topic adică pe piele (tot diluat). Atenție: uleiul de mentă aduce o porție bună de senzație de rece și nu recomand aplicarea pe suprafețe mari decât în diluții adecvate.
2. Uleiul esențial de Ghimbir (Zingiber officinale)
Ghimbirul este cunoscut pentru capacitatea sa de a reduce inflamațiile, a calma stomacul și pentru sprijinirea digestiei. Poate ajuta la reglarea producției de acizi gastrici și la susținerea unui microbiom sănătos prin stimularea activității bacteriilor benefice. Știai ca uleiul esențial de ghimbir nu mai este de loc iute? Iar unii marinari mestecau ghimbir pentru a scăpa de răul de mare.
• Mod de utilizare: Se poate consuma în capsule sau prin inhalare pentru a susține digestia și a calma tractul intestinal.
3. Uleiul esențial de Oregano (Origanum vulgare)
Uleiul de oregano este cunoscut pentru proprietățile sale antimicrobiene puternice. Acesta poate ajuta la combaterea bacteriilor oportuniste din intestin fără a afecta grav bacteriile echilibrul bacterian, contribuind la restabilirea echilibrului microbiomului.
• Mod de utilizare: Specialiștii recomandă utilizarea cu precauție în cazuri de infecții intestinale sau disbioză, sub formă de capsule diluate.
4. Uleiul esențial de Cuișoare (Eugenia caryophyllata)
• Cum ajută microbiomul: Uleiul esențial de cuișoare are proprietăți antimicrobiene și antifungice. Poate fi eficient în combaterea ciupercii Candida albicans, un agent patogen comun în dezechilibrele microbiomului.
• Mod de utilizare: Se utilizează întotdeauna diluat în ulei purtător pentru aplicare locală sau în capsule pentru a sprijini sănătatea intestinală. Atenție acest ulei este considerat a fi un ulei fierbinte și în mod ideal se diluează înainte de a fi folosit. Pentru viitoarele mămici nu se recomandă utilizarea datorită unor componenți din plantă care pot influența activitatea uterină.
5. Uleiul esențial de Coriandru (Coriandrum sativum)
• Cum ajută microbiomul: Acest ulei esențial are proprietăți antibacteriene și antifungice și poate sprijini sănătatea digestivă prin reducerea inflamației și promovarea echilibrului microbiomului.
• Mod de utilizare: Se poate folosi diluat în capsule sau în ulei purtător pentru aplicare externă, în special pentru susținerea digestiei.
6. Uleiul esențial de Chimen (Carum carvi)
Uleiul de chimen susține digestia și sucurile digestive și reduce balonarea și crampele intestinale. Studiile sugerează că poate îmbunătăți simptomele de colon iritabil și ajută la echilibrarea florei intestinale.
• Mod de utilizare: Se poate administra sub formă de capsule diluate pentru a sprijini sănătatea microbiomului.
7. Uleiul esențial de Fenicul (Foeniculum vulgare)
Feniculul susține foarte bine digestia și stimulează activitatea bacteriilor bune din intestin. Este cunoscut pentru reducerea gazelor și a balonării, îmbunătățind sănătatea microbiomului. Uleiul de fenicul poate susține și producția de estrogen a corpului. De aceea este important să fie folosit cu grijă și informare.
• Mod de utilizare: Se utilizează diluat în ulei purtător pentru aplicare topică pe abdomen sau sub formă de capsule.
8. Uleiul esențial de Copaiba
Uleiul de copaiba este distilat din rășină sau mai bine spus din sucul copacului de copaiba și este cunoscut pentru calitățile sale extraordinare antiinflamatoare. Este un ulei iubit de persoanele care au probleme cu stomacul pentru că se comportă ca o pelicula protectoare pe mucoasa stomacului și susține echilibrarea acesteia, indiferent de cauza care provoacă problemele de inflamare a stomacului.
• Mod de utilizare: În mod ideal se dilueaza cu un ulei purtător înainte de a fi ingerat. Alternativ poate fi aplicat și pe piele pentru un masaj abdominal benefic.
Uleiurile esențiale, atunci când sunt utilizate corespunzător, pot ajuta la echilibrarea microbiomului și la susținerea sănătății digestive și imunitare. Totuși, este important să folosești aceste uleiuri diluate și sub supravegherea unui specialist, mai ales pentru utilizarea internă.
Și pentru cei care doresc mai multe informații despre ce bacterii specifice populează microbiomul nostru, prezint aici o listă cu informații despre
Bacteriile microbiomului nostru și rolul lor asupra sănătății:
1. Specia Lactobacillus
Locație: Intestinul subțire, tractul genital feminin
Efecte asupra sănătății: Speciile de Lactobacillus sunt cunoscute pentru susținerea sănătății intestinale și vaginale. Ele produc acid lactic, care reduce pH-ul și inhibă creșterea bacteriilor patogene.
Studiu: Un studiu publicat în Journal of Clinical Gastroenterology (2011) a arătat că Lactobacillus poate reduce simptomele sindromului de colon iritabil (IBS) și ajută la restabilirea echilibrului microbiomului intestinal.
2. Specia Bifidobacterium
Locație: Colon
Efecte asupra sănătății: Bifidobacteriile ajută la descompunerea fibrelor alimentare, reduc inflamația și promovează sănătatea intestinului gros. Ele sunt implicate în producerea de acizi grași cu lanț scurt, precum butiratul, care susțin sănătatea colonului.
Studiu: Un studiu din The American Journal of Clinical Nutrition (2001) a arătat că Bifidobacterium poate reduce inflamația și contribuie la prevenirea afecțiunilor inflamatorii intestinale
3. Specia: Faecalibacterium prausnitzii
Locație: Colon
Efecte asupra sănătății: F. prausnitzii este una dintre cele mai abundente bacterii din colon și produce butirat, un acid gras cu lanț scurt care are proprietăți antiinflamatorii. Nivelurile scăzute de F. prausnitzii au fost asociate cu bolile inflamatorii intestinale, cum ar fi boala Crohn.
Studiu: Cercetări publicate în Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology (2013) au arătat că un nivel scăzut de Faecalibacterium prausnitzii este asociat cu inflamația cronică și bolile intestinale inflamatorii.
4. Specia coli (E. coli)
Locație: Intestinul gros
Efecte asupra sănătății: Majoritatea tulpinilor de E. coli sunt inofensive și contribuie la sinteza vitaminei K și la digestia alimentelor. Totuși, anumite tulpini patogene pot provoca infecții severe, inclusiv intoxicații alimentare și infecții urinare.
Studiu: Un raport din Clinical Microbiology Reviews (2010) a identificat tulpini specifice de E. coli care sunt implicate în infecții, dar a arătat că E. coli benefic are un rol important în sănătatea digestivă .
5. Specia Akkermansla
Locație: Strat de mucus al intestinului
Efecte asupra sănătății: Akkermansia ajută la menținerea barierei intestinale prin utilizarea mucinei produse de celulele intestinale. S-a descoperit că joacă un rol important în prevenirea obezității și a diabetului de tip 2.
Studiu: Un studiu publicat în Gut (2016) a arătat că A. muciniphila poate influența metabolismul glucozei și grăsimilor, fiind asociată cu o mai bună sănătate metabolică .
6. Specia Streptococcus thermophilus
Locație: Intestinul subțire
Efecte asupra sănătății: Acesta este utilizat adesea în fermentarea lactatelor și contribuie la digestia lactozei. În intestin, S. thermophilus poate ajuta la prevenirea diareei și la îmbunătățirea digestiei lactozei.
Studiu: Un studiu din European Journal of Clinical Nutrition (2003) a arătat că Streptococcus thermophilus, în combinație cu alte probiotice, poate reduce incidența diareei induse de antibiotice .
7. Specia Clostridium butyricum
Locație: Colon
Efecte asupra sănătății: C. butyricum produce butirat, care susține sănătatea colonului și previne inflamațiile intestinale. De asemenea, este considerat benefic pentru prevenirea și tratamentul diareei.
Studiu: Un studiu din Journal of Gastroenterology (2014) a arătat că C. butyricum poate avea efecte pozitive asupra colitei ulcerative și sindromului de colon iritabil .
8. Specia: Ruminococcus
Locație: Colon
Efecte asupra sănătății: Ruminococcus ajută la digestia fibrelor alimentare, sprijinind astfel producția de acizi grași cu lanț scurt și sănătatea intestinului. Disbioza care implică Ruminococcus a fost asociată cu sindromul metabolic și obezitatea.
Studiu: Un studiu publicat în Nature (2012) a arătat că un dezechilibru al speciilor de Ruminococcus este asociat cu sindromul metabolic .
9. Specia: Prevotella
Locație: Colon
Efecte asupra sănătății: Prevotella este implicată în fermentarea carbohidraților și este mai abundentă la persoanele care au o dietă bogată în fibre și carbohidrați complecși. Speciile de Prevotella au fost asociate cu o mai bună sănătate metabolică.
Studiu: Un studiu publicat în Cell Metabolism (2017) a arătat că prezența mai ridicată a Prevotella poate sprijini sănătatea metabolică și este asociată cu o dietă sănătoasă, bazată pe plante .
Microbiomul este extrem de divers și fiecare bacterie are în menținerea sănătății. Echilibrul dintre aceste bacterii este esențial pentru funcționarea optimă a sistemului digestiv, imunitar și metabolic.
Cu drag
Kommentar hinzufügen
Kommentare